{"id":3856,"date":"2020-05-07T08:48:38","date_gmt":"2020-05-07T08:48:38","guid":{"rendered":"https:\/\/ski-outdoor.ro\/outdoor\/?p=3856"},"modified":"2020-05-28T20:56:14","modified_gmt":"2020-05-28T20:56:14","slug":"istorii-insolite-din-inaltul-ceahlaului-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ski-outdoor.ro\/outdoor\/2020\/05\/07\/istorii-insolite-din-inaltul-ceahlaului-2\/","title":{"rendered":"Istorii insolite din \u00eenaltul Ceahl\u0103ului"},"content":{"rendered":"\n

Din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, fiecare genera\u0163ie cerne din amintirile ei. Cu fiecare prim\u0103var\u0103, travers\u00e2nd viroage peste jgheaburi \u0219tiute \u015fi ne\u015ftiute, b\u0103tr\u00e2na Dochia \u00ee\u015fi face sim\u0163it\u0103 prezen\u0163a, scutur\u00e2ndu-\u015fi pentru \u00eenc\u0103 o dat\u0103, a\u015fa cum o face de veacuri, cojoacele. C\u0103pc\u0103unii \u0219i Neamul Urie\u0219ilor sunt acum doar st\u00e2nci \u00eembr\u0103cate-n haine prim\u0103v\u0103ratice ce z\u00e2mbesc la m\u00e2ng\u00e2ierea cald\u0103 a razelor de soare. Siha\u015ftrii \u015fi p\u0103storii nu mai cuv\u00e2nt\u0103 ast\u0103zi nim\u0103nui – v\u00e2ntul uit\u0103rii le-a culcat la p\u0103m\u00e2nt turmele pietroase. Cu fiecare stea care apune, pare c\u0103-l v\u0103d pe Bun\u0163u Segal cum se stinge de dor, departe de \u0163ar\u0103 \u015fi de muntele pe care l-a iubit \u0219i pe care urcat toat\u0103 via\u0163a, pe doctorul Iacomi \u00een v\u0103zduhul cu \u00eengeri, printre legende, gust\u00e2nd din ceaunul cu ierburi fierte, g\u0103tite de pustnici ori l\u00e2ng\u0103 ciobanii doinind din fluier, pe preotul Matas\u0103 c\u0103lc\u00e2nd p\u0103m\u00e2ntul \u00eentr-o fluturare \u015fi ating\u00e2nd norii cu dreapta sa pe care-o folosea pentru binecuv\u00e2ntare, pentru sfin\u0163itul apelor \u015fi pentru tremurul b\u0103tr\u00e2ne\u0163ii… \u015ei un fior \u00eemi \u00eenv\u0103luie sufletul \u015fi mintea \u015fi din tradi\u0163ia oral\u0103, din cutii pr\u0103fuite \u015fi h\u00e2rtii \u00eeng\u0103lbenite, din c\u0103r\u0163i valoroase \u0219i din h\u0103r\u0163i rare, am \u00eencropit povestea mea. <\/strong>Ceahl\u0103ul, Muntele sf\u00e2nt, se \u00eentoarce acas\u0103.<\/strong><\/em><\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Ceahl\u0103ul, \u201dregele mun\u0163ilor din \u00eentregul \u015fir al Carpa\u0163ilor Dacici\u201d, \u201dmuntele \u00eemp\u0103rat, podoaba \u0219i poezia \u021b\u0103rii\u201d, \u201dcare, dac\u0103 ar fi intrat \u00een basmele celor vechi, ar fi fost at\u00e2t de vestit ca \u015fi Olimpul, Pindul sau Pelias\u201d, este muntele despre care s-a scris cel mai mult \u00een literatura noastr\u0103 \u0219i pe care l-au c\u00e2ntat aproape to\u021bi poe\u021bii \u00een versurile lor. Este muntele care a adunat cele mai multe legende \u0219i doine ale neamului rom\u00e2nesc \u0219i care a dat fiec\u0103rui vie\u021buitor, dac, pustnic, p\u0103stor ori iubitor al s\u0103u, c\u00e2te un toponim, un nume de loc, pentru eternitate.<\/p>\n\n\n\n

Despre Ceahl\u0103u se spune c\u0103 este str\u0103b\u0103tut de cea mai puternic\u0103 ax\u0103 energetic\u0103 a p\u0103m\u00e2ntului, c\u0103 tunelurile sale trec dincolo de Sfinxul din Bucegi \u0219i de Sarmizegetusa Regia p\u00e2n\u0103 la Piramidele din Egipt \u0219i mai departe, spre Orientul \u00eendep\u0103rtat, \u00een Tibet.<\/p>\n\n\n\n

El a fost locuit \u00een vechime de c\u0103pc\u0103unii cei uneori cu dou\u0103 capete, alteori cu cap de c\u00e2ine \u0219i trup de om, care se transformau \u00een animale \u00eenfrico\u0219\u0103toare \u0219i care au vie\u021buit cu mult timp \u00eenaintea uria\u0219ilor. Urie\u0219ii erau f\u0103pturile cu m\u00e2inile \u0219i cu picioarele lungi, cu p\u0103rul \u00eenc\u00e2lcit \u0219i mersul \u0219leamp\u0103t care, decima\u021bi de urgia timpurilor, au r\u0103mas cu chipurile \u00eempietrite \u00een st\u00e2nc\u0103. Ni-i imagin\u0103m ast\u0103zi p\u0103\u0219ind de pe o coama a muntelui pe o alta \u0219i \u00een amintirea lor ducem mai departe topicele Jgheabul Urie\u0219ilor \u0219i St\u00e2nca Novacul, dup\u0103 numele uria\u0219ului at\u00e2t de cunoscut.<\/p>\n\n\n\n

Merg\u00e2nd pe pista timpului din vechime \u00een trecut, despre Ceahl\u0103u se mai spune c\u0103 ar fi \u00eensu\u0219i Kogaionul, Muntele Sf\u00e2nt al dacilor, despre care vorbe\u0219te Strabon \u00eenc\u0103 de acum 2000 de ani. Dacii considerau mun\u0163ii ca fiind sacri, adev\u0103rate vetre solare \u015fi pe ei \u015fi-au construit hieropole. \u00cen pe\u0219teri aveau temple de rug\u0103ciune \u0219i altare de \u00eenchinare \u00een \u00een\u0103l\u021bimi. Aici tr\u0103ia marele preot Zamolxis \u0219i de pe crestele Kogaionului se ar\u0103ta el. Urcarea la cer reprezenta urcarea dacilor pe munte, ca o treapt\u0103 de ini\u0163iere \u015fi de devenire a mesagerului marelui preot ceresc \u00een \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia lui Zamolxis.<\/p>\n\n\n\n

Tot pe Ceahl\u0103u s-a n\u0103scut mitul Dochiei \u0219i al \u00eemp\u0103ratului Traian, cei care-au \u00eentemeiat poporul rom\u00e2n \u0219i despre care niciun alt munte al Rom\u00e2niei nu mai aminte\u0219te at\u00e2t de mult. Fiica regelui dac Decebal, Dochia a ie\u0219it la r\u0103zboi, \u00een ap\u0103rarea o\u0219tirii tat\u0103lui ei. Uluit de curajul \u0219i de frumuse\u021bea ei, \u00eemp\u0103ratul roman s-a \u00eendr\u0103gostit pe loc de ea. Speriat\u0103, \u201dea a fugit spre r\u0103s\u0103rit, dar Traian a urm\u0103rit-o p\u00e2n\u0103 \u00een mun\u021bi.\u201d Aici ea s-a \u00eenchinat marelui preot Zamolxis s\u0103 o apere de o\u0219tirea roman\u0103 \u0219i s\u0103 nu fie p\u00e2ng\u0103rit\u0103 de cotropitori. Marele zeu al dacilor i-a ascultat ruga, pref\u0103c\u00e2ndu-o \u00eentr-o b\u0103tr\u00e2nic\u0103 cu 20 de mioare dup\u0103 ea. Traian a c\u0103utat-o \u00een zadar \u0219i urc\u00e2ndu-se pe cea mai \u00eenalt\u0103 st\u00e2nc\u0103, a scrutat z\u0103rile p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd a devenit \u0219i el una cu piatra, \u00een a\u0219teptarea ei. <\/p>\n\n\n\n

\"\"
1. St\u00e2nca Dochei \/ 2. Vulturul lui Traian<\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n

Cultul urc\u0103rii pe munte practicat de cei p\u0103g\u00e2ni sadea a fost transmis mai departe dar \u015fi adaptat, vie\u021buitorilor de mai t\u00e2rziu, cre\u015ftini, c\u0103lug\u0103ri din sih\u0103striile Ceahl\u0103ului, dar \u015fi locuitori din satelor de la poalele muntelui. Ne\u015ftiutori de carte, dar cu sufletele pline de comori morale, de valori spirituale \u0219i de credin\u0163a str\u0103mo\u015feasc\u0103, ei \u0219tiau c\u0103 cerurile se deschid \u00een anumite zile considerate sfinte \u015fi \u00eenchinate sfin\u0163ilor, precum dacii odinioar\u0103, la solsti\u0163ii \u015fi echinoc\u0163ii. Ei au numit Ceahl\u0103ul Muntele Sf\u00e2nt, asemeni Muntelui Athos, i-au dat un Hram – singurul de acest fel din Rom\u00e2nia – iar ritualul urc\u0103rii a r\u0103mas pe 6 august, de Probejenie, dat\u0103 la care cre\u0219tinii ortodoc\u0219i s\u0103rb\u0103toresc Schimbarea la Fa\u021b\u0103. <\/p>\n\n\n\n

Ceahl\u0103ul este muntele care a avut trasee turistice omologate \u00eenc\u0103 de la jum\u0103tatea secolului al XIX-lea (1834-1840) \u0219i care a fost descris \u00een anul 1929 de preotul Constantin M\u0103tas\u0103 \u00een \u201dC\u0103l\u0103uza jude\u0163ului Neam\u0163\u201d, lucrare considerat\u0103 primul ghid turistic rom\u00e2nesc.  <\/p>\n\n\n\n

De la urie\u0219i la daci, de la potecile pustnicilor la c\u0103r\u0103rile ciobanilor, de la primele cioplaje la viitoarele marcaje, de la grotele siha\u015ftrilor \u015fi de la ad\u0103posturile oierilor la primele cabane, c\u0103tre Ceahl\u0103u s-au deschis noi drumuri pe s\u0103lbatica vale a Bistri\u0163ei: Drumul Neam\u0163ului, al Pluta\u015filor, Drumul de Plai, Drumul lui Baciu \u0219i al lui Vod\u0103, Drumul Prin\u0163ului, care-au transformat Ceahl\u0103ul dintr-un munte al siha\u015ftrilor \u015fi al p\u0103storilor \u00eentr-un munte al turi\u015ftilor, cu primitoare cabane \u0219i sfinte m\u0103n\u0103stiri, pe c\u00e2t de bogat \u00een trasee alpine, pe-at\u00e2t de \u00eenc\u0103rcat de istorii insolite. <\/p>\n\n\n\n

Ceahl\u0103ul troneaz\u0103 \u00een mijlocul Carpa\u0163ilor R\u0103s\u0103riteni, la \u00eentret\u0103ierea celor mai de seam\u0103 drumuri transcarpatice, bine delimitat de mun\u0163ii din jur prin trei v\u0103i largi \u015fi ad\u00e2nci. La nord, Valea Bistricioarei \u00eel desparte de Mun\u0163ii Bistri\u0163ei, spre nord-est Valea Bistri\u0163ei \u015fi Lacul de acumulare Izvorul Muntelui \u00eel separ\u0103 de Mun\u0163ii St\u00e2ni\u015foarei. Valea Bicazului face hotarul de sud-est spre Mun\u0163ii Tarc\u0103ului, iar c\u0103tre vest, Valea Bistrei \u015fi Valea Pinticului \u00eel individualizeaz\u0103 de culmile Highe\u015f, Chicera \u015fi Comarnic din Mun\u0163ii H\u0103\u015fma\u015f. \u00centre aceste limite Parcul Na\u021bional Ceahl\u0103u acoper\u0103 o suprafa\u0163\u0103 de 290 km2<\/sup>, din care numai 10% reprezint\u0103 golul alpin conturat de pere\u0163i st\u00e2nco\u015fi ce-i dau aspectul de cetate, dar \u015fi de corabie. Denumirea lui fie provine din maghiar\u0103 csahl\u00f3<\/em> (\u201dun fel de vultur\u201d) sau csalho<\/em> (\u00een sens de impozant) fie este un cuv\u00e2nt local mai vechi preluat din limba maghiar\u0103. Legendele ne amintesc cum \u201dpluteau \u00een aer mul\u0163ime de vulturi\u201d, iar c\u0103rturarii au asociat descrierea f\u0103cut\u0103 de b\u0103tr\u00e2nii satelor dup\u0103 imaginea \u015fi numele cilihoi-ului (Gypaetus barbatus), pas\u0103re falnic\u0103 \u015fi r\u0103pitoare din familia falconidelor, cunoscut\u0103 sub numele de ciahl\u0103u<\/em>, zis \u015fi \u201dvulturul meilor\u201d. Acesta \u00ee\u0219i avea s\u0103la\u015ful \u00een lumea \u00eenalt\u0103 a st\u00e2nc\u0103riilor, numite mai apoi Tab\u0103ra Vulturilor, Staulul Vulturilor \u0219i\/sau Sc\u0103ld\u0103toarea Vulturilor.<\/p>\n\n\n\n

Frumuse\u021bile din Parcul Na\u021bional Ceahl\u0103u<\/h5>\n\n\n\n

Parcul Na\u021bional Ceahl\u0103u a fost constituit \u00een anul 1955 ca arie protejat\u0103 iar limitele actuale au fost marcate \u00een anul 2003, desf\u0103\u0219ur\u00e2ndu-se pe o suprafa\u021b\u0103 de 7.742,5 ha \u0219i cuprinde urm\u0103toarele arii protejate: <\/p>\n\n\n\n