{"id":16734,"date":"2020-04-22T11:33:45","date_gmt":"2020-04-22T11:33:45","guid":{"rendered":"https:\/\/ski-outdoor.ro\/ski\/?p=16734"},"modified":"2020-04-23T19:01:29","modified_gmt":"2020-04-23T19:01:29","slug":"un-munte-de-istorii-scurt-tratat-de-arheologia-schiului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ski-outdoor.ro\/ski\/2020\/04\/22\/un-munte-de-istorii-scurt-tratat-de-arheologia-schiului\/","title":{"rendered":"Un munte de istorii. Scurt tratat de \u201carheologia\u201d schiului"},"content":{"rendered":"\n

Proiec\u021bia \u2013 \u00een cadrul ultimei edi\u021bii a festivalului de film montan de la Bra\u0219ov (Alpin Film Festival<\/a>) – a filmului elve\u021bian <\/strong>The Silk Snow – To The Origins Of Skiing <\/strong><\/em>mi-a st\u00e2rnit curiozitatea s\u0103 explorez \u201cpotecile\u201d istoriei legate de munte. Mai precis, am \u00eencercat o incursiune \u00een, hai s\u0103-i spunem<\/strong> \u201carheologia\u201d schiului, <\/strong><\/em>\u0219i am descoperit pove\u0219ti fascinante \u00eentr-un slalom care m-a \u00eenc\u00e2ntat.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

Nu este un studiu istoric sau vreo \u201ctez\u0103\u201d preten\u021bioas\u0103,\nci doar o cronic\u0103 a unei c\u0103l\u0103torii printre pove\u0219tile acestui sport minunat.<\/p>\n\n\n\n

La \u00eenceput a fost cuv\u00e2ntul\u2026\u201csk\u00ed\u00f0\u201d – un vechi cuv\u00e2nt norvegian, probabil din \u201cnorse\u201d, una din primele forme de limbi scrise din ramurile lingvistice din zona scandinav\u0103, \u0219i care ar \u00eensemna \u201cbucat\u0103 de lemn t\u0103iat\u0103 dintr-un bu\u0219tean de foc\u201d. Probabil din gre\u0219eal\u0103, un viking \u00eenfrigurat a t\u0103iat mai cu elan un bu\u0219tean din care s-a desprins o bucat\u0103 de lemn mai \u00eengust\u0103 pe care o fi alunecat ca pe o coaj\u0103 de banan\u0103 \u0219i o fi spus cu n\u0103duf: \u201dfir-ai tu s\u0103 fii de\u2026 sk\u00ed\u00f0!\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n

Un alt termen din aceea\u0219i limb\u0103 veche norse – \u201cSkidh\u201d – se refer\u0103, dup\u0103 al\u021bi lingvi\u0219ti, la ceea ce noi numim rachete sau bocanci care permit mersul pe z\u0103pad\u0103. Mai exist\u0103 \u0219i variante \u00een care acest cuv\u00e2nt ar fi o ac\u021biune: a despica\/a sparge z\u0103pada. <\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

Lucrurile devin mai complicate c\u00e2nd vorbim de primele semne din istorie care ar sem\u0103na cu – hai s\u0103-i spunem deocamdat\u0103 – \u201calunecarea pe z\u0103pad\u0103\u201d. Revin la filmul despre care v\u0103 vorbeam \u0219i \u00een care cercet\u0103torii \u0219i arheologii au g\u0103sit l\u00e2ng\u0103 lacul Sindor din Rusia schiuri vechi de peste 8000 de ani! Sunt p\u00e2n\u0103 la aceast\u0103 or\u0103 cele mai vechi schiuri g\u0103site, de\u0219i nu este foarte clar \u00eenc\u0103 dac\u0103 erau folosite pentru alunecarea sau deplasarea pe z\u0103pad\u0103. Se presupune c\u0103 practicarea schiului ar fi \u00eens\u0103 mult mult mai veche, ajung\u00e2nd p\u00e2n\u0103 \u00een perioada neolitic\u0103. \u0218i \u00een pe\u0219terile din Altai, \u00een Asia Central\u0103, au fost descoperite desene rupestre cu v\u00e2n\u0103tori urm\u0103rind prada de pe ni\u0219te pl\u0103ci de lemn.<\/p>\n\n\n\n

C\u00e2nd nu ie\u0219eau la schi, str\u0103mo\u0219ii no\u0219tri st\u0103teau la cald \u0219i pictau. A\u0219a avem reprezenta\u021bii \u00een pe\u0219teri ale unor siluete aflate pe \u201cceva\u201d care seam\u0103n\u0103 cu schiurile de azi. Cele mai cunoscute sunt cele descoperite \u00een insulele norvegiene \u0219i care dateaz\u0103 de peste 4500 de ani. \u00cen Suedia avem cea mai clar\u0103 dovad\u0103 a unor \u201cperechi de schiuri\u201d scurte \u0219i late, datate de acum 4700 de ani. Arheologii vorbesc de trei tipuri de schiuri cunoscute, \u00een func\u021bie de regiunea geografic\u0103: tipul arctic \u2013 pl\u0103ci de lemn scurte, lungi de 150 cm \u0219i late de 20 cm, acoperite uneori de o dublur\u0103 de piele, specific zonei Laponiei \u0219i Siberiei. \u00cen Scandinavia, schiurile erau drepte, mai scurte, utilizate pentru a putea parcurge distan\u021be mari pe un teren plat \u00een vitez\u0103, a\u0219a-zisul tip nordic. Exist\u0103 \u0219i tipul meridional, care aveau o scobitur\u0103 \u00een care intra piciorul, specific din zona \u021b\u0103rilor baltice p\u00e2n\u0103 \u00een Slovenia.<\/p>\n\n\n\n

Astfel, r\u0103spunsul la \u00eentrebarea \u201cunde a ap\u0103rut prima oar\u0103 schiul<\/em>?\u201d nu este u\u0219or, iar cercet\u0103torii dezbat \u0219i \u00ee\u0219i \u00eenfrunt\u0103 teoriile, una privilegiind Scandinavia, alta zona muntoas\u0103 a Asiei Centrale.<\/p>\n\n\n\n

Ce este clar, oriunde s-ar fi n\u0103scut acestea, folosirea schiurilor era specific\u0103 anumitor regiuni geografice unde exista o nevoie de a se deplasa \u00een condi\u021bii particulare.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n