Președintele ATCR: 2022-2023 a fost cel mai slab sezon de schi din ultimii zece ani

2022-2023 a fost cel mai slab sezon de schi din ultimii zece ani, spune Iancu Șerbănescu, președintele Asociației Transportatorilor pe Cablu din România (ATCR) într-un interviu acordat în exclusivitate Ski&Outdoor Magazine.

Reporter: Cum a fost în general acest sezon?

Iancu Șerbănescu: A fost un sezon greu, un început de sezon extrem de greu. Multe stațiuni au deschis în Ianuarie, cele mai multe au deschis în Ianuarie, au pierdut acea perioadă de Crăciun-10 Ianuarie, când era și vacanță școlară si lumea îi obișnuită în periaoda aia să meargă la schi și au închis după 20 martie din cauza lipsei de turiști. Mulți au închis din cauza lipsei de turiști, zăpadă încă mai era.

R.: Deci a fost un sezon scurt?

I.Ș.: Scurt și foarte scump, foarte scump în întreținere. Nu doar că nu a fost zăpadă, dar n-au fost nici temperaturile, pentru că una e să faci zăpadă artificială la -10 grade și alta e să faci la -3 grade… Ca și costuri, consumi la fel de mult, dar producția e mult mai mică. Noi până anul ăsta, dacă nu erau -4/-5 grade nici nu ne gândeam să pornim tunurile de zăpadă, dar anul ăsta am fost obligați să facem zăpadă la +2/+3, unde randamentuol este foarte scăzut.

R.: Din punct de vedere economic, și mă gândesc că și din punct de vedere al calității.

I.Ș.: Da, clar, zăpada e umedă, se consumă mult mai multă motorină, plus că nici nu îți dă aceeași satisfacție când aluneci pe ea, e o zăpadă umedă care dacă vine frigul se transformă într-o pârtie înghtețată.

R.: Care ar fi cauzele? Condițiile meteo în principal, dar este și un dezinteres al turiștilor, al pasionaților din România pentru stațiunile de la noi?

I.Ș.: Da, deci noi ca români nu avem educația de a merge la munte. Dacă compari cu țările vestice, cu care tot ne place să ne comparăm- de ce nu sunteți ca în Austria sau ca si în Italia-, trebuie să ținem cont că o familie austriacă obisnuiește ca cel puțin o săptămână vara să meargă la munte, noi asta nu avem. Ei merg să schieze și dacă e foarte frig, știu să schieze și pe gheață, merg să schieze și dacă e cald, pentru că la ei în primul rând contează activitatea la munte, nu neapărat schiatul, merg să alege, să sa plimbe…

R.: Este o chestie de cultură, de tradiție

I.Ș.: Cultură e cel mai bun cuvânt. Acum nu îmi dau seama foarte bine, dar cred că și politica  guvernamentală a țărilor pe care le-am menționat mai devreme a avut un efect, deoarece erau niște tichete de vacanță, de exemplu Austria a avut o politică începând din anii 60 și a promovat și a dat tichete de vacanță pentru a-ti petrece vacanța în munții austrieci, care probabil s-a transformat într-o obișnuință și o cultură a muntelui. Noi tot vrem să ne comparăm cu ei, dar să nu uităm că sportul național al Austriei este schiul. Ei învață la grădiniță, la orele de sport, aproape toată Austria are ore de sport când ies la schi. Lucrul acesta nu se întâmplă în niciun județ din România… și este foarte greu atunci să compari.

R.: Dar în același timp, în condițiile în care la noi a scăzut numărul, se observă o creștere a turiștilor români în alte țări, în Bulgaria, în Austria, în Italia?

I.Ș.: Da, deci schiul este un fenomen care este în creștere, este mai mult o activitate, dar este în creștere și se vede și pe pârtiile din România și pe prezența românilor pe alte pârtii din afară. N-aș putea să spun că la noi este un trend în scădere, probabil anul acesta a fost o scădere și din cauza sezonului foarte scurt și perioadei mici de schi.

R: Deci la noi nu e o tendință de scădere, s-a întpmlat anul acesta?

I.Ș.: Da. Nu poți să zici că au fost turiști puțini, problema a fost că s-au concentrat toți într-o perioadă scurtă de timp Noi ca și turism de schi în România avem undeva între 20 și 25 de zile când sunt cozi, sunt mai mulți turiști decât pot să ducă instalațiile de transport pe cablu. Din zilele astea, poți să ai ghinionul să-ți ningă, cum am avut noi, și Platoșul, și Transalpina, de sâmbătă foarte mult, nu ai drumul foarte mult, nu ai drumul curățat, din start ai pierdut undeva la 10-15% din sezon. Dar, trendul nu este în scădere, atât că sezonul fiind tot mai scurt se aglomerează.

R.: Probabil va fi o tendință având în vedere schimbările climatice, probabil că și administratorii ar trebui să ia niște măsuri, să fie pregătiți.

I.Ș.: Acum, sincer să fiu, foarte multe domenii schiabile sunt foarte bine pregătite și fac o treabă foarte bună, care se și vede, sunt unele domenii schiabile care au reușit să deschidă în decembrie, spre deosebire de foarte multe din Italia, Polonia, Slovacia, Cehia, care nu au reușit să deschidă, e vorba de resorturi de la aceeași altitudine, nu ne putem compara cu resorturi de 3.000 de metri.

Cea mai bună măsură pentru turismul montan a fost luată de Ministerul Educației

R.: Ce ar trebui făcut, ce soluții sunt pentru ca la anul să nu se mai repete treaba asta?

I.Ș.: Guvernele României, Italiei dau subvenții în agricultură când nu a vreme favorabilă. Poate ar trebui să se gândească la o soluție similară pentru operatorii de transport pe cablu, pentru că anul acesta nu poți să zici că a fost rea-intenție, nu poți să zici că s-a făcut economie la curent, că nu au dat drumul…

Guvernul este singurul care poate susține acest domeniu, pentru că turistul o susține prin faptul că vine la schi și o susține, dar nici nu poți să pui prețurui astronomice ca în două-trei săptămâni să amortizezi ce ar trebui să câștigi în trei luni.

R.: Ați avut discuții cu reprezentanții Guvernului pentru sprijin?

I.Ș.: Am mai avut în istorie, acum 11-12 ani un sezon similar, dar atunci asociația nu era foarte activă, discuțiile erau cumva să ne delimităm noi ca și activitate, noi practic acum suntem incluși la alte transporturi. Noi ce am încercat și încă încercăm la Ministerul Turismului și la Ministerul Finanțelor este să avem un CAEN al domeniilor schiabile, să fie niște linii de finanțare pentru domeniile schiabile, că nu suntem nici hotelieri, dar nici transportatori, și să se facă niște linii de finanțare echitabile și pentru instituțiile publice, dar și pentru mediul privat, că nu este corect ca o primărie să poată accesa fonduri pentru a dezvolta un domeniu schiabil și un privat să nu poată accesa aceste fonduri. E o discriminare.

Trebuie să înțeleagă și guvernanții că schiul din România are potențial, sunt tot mai mulți cei care vin la munte pentru schi. De exemplu noi, acum la sfârșitul lui martie, început de aprilie, am avut foarte mulți turiști străini, bine Clujul are mulți studenți străini, dar poți duce ideea și mai departe, Sinaia, Poiana Brașov avem mai demult mulți turiști străini, care acum nu prea mai sunt, dar poți reveni… Tu ca resort nu poți să faci mare lucru, politicile astea trebuie să vină de la Guvern.

R.: E cel mai slab sezon din ultimii zece ani?

I.Ș.: Da, din păcate, la nivel național.

R.: A avut și un plus acest sezon?

I.Ș.: Marele plus al acestui sezon a fost vacanța școlară dată alternativ în funcție de județ. Asta este un feed-back de la toți operatorii pe cablu. În loc să ai o săptămână în care se îngrămădesc toți, au fost trei săptămâni. Desigur, s-ar mai putea îmbunătăți, să se împartă cumva egal județele, dar în rest a fost foarte benefic. S-a simțit și la încasări, s-a simțit și la satisfcația clienților pe pârtie. Cea mai bună măsură pentru turismul montan a fost luată de Ministerul Educației. Chiar ne-a ajutat și am zvăzut că rămâne așa și în noua lege a Educației, ceea ce este un mare plus pentru turismul montan.

Scris de: Călin Pop

Foto: Buscat Resort-Baisoara

Ski&Outdoor Magazine este un proiect independent, care nu aparține niciunui trust și care se finanțează doar prin eforturi proprii, iar spațiile de publicitate sunt limitate.

Dacă îți place proiectul nostru și împărtășești aceleași valori, poți contribui și tu.

Susțin Ski&Outdoor Magazine