Romanian Ski Days (II)

În asteptarea Snow Fest-ului din martie – aprilie m-am gândit să vă mai povestesc puţin despre evenimentul Romanian Ski Days, de anul trecut, de la Kaprun, Romanian Ski Days.

Într-adevăr, dacă e să ne luăm strict după cantitate, mi s-au părut ceva mai puţini participanţi decât în anul anterior. Dar poate au preferat alte locuri şi am rămas eu în urmă sau poate, ca şi mine, au preferat să schieze mai mult, să profite de cele trei zile de vis pe care ni le-a oferit gheţarul cat am fost la Romaninan Ski Days. Într-adevăr am schiat la greu, de dimineaţa până seara, de la prima până la ultima gondolă. Cu greu ne opream la masă sau la un ceai sau la o bere şi în niciun caz nu ne-am mai lăsat răpiţi de atmosfera de petrecere care ne captura instantaneu cu un an în urmă şi nu ne mai dădea drumul.

Romanian Ski Days 4

Şi totuşi, nici de petreceri nu am dus lipsă la Romanian Ski Days. Doar că începeau la o altitudine mai mică, în parcare la Kitz 900 şi la o oră ceva mai târzie, adică pe la 15.30. Cu excepţia ultimei zile, când au oprit muzica şi ne-au salutat de vreo trei-patru ori până am înţeles că trebuie să plecăm din ciuperca de la staţia intermediară a gondolei. A fost prima oară în viaţa mea când am coborât cu gondola pe întuneric şi am impresia că instalaţia mai funcţiona doar pentru noi.

N-am ratat nici atunci petrecerea cu DJ Cristian-Daniel de la Kitz 900, în schimb, seara nu am mai ajuns în Baum Bar. Pentru că, după Kitz 900, a urmat sesiunea zilnică de râs, când stăteam vreo 15 înghesuiţi în jurul mesei dintr-un apartament şi râdeam ore în şir din orice. Plus că era ultima zi şi trebuie să recunosc că, în ciuda declaraţiilor războinice din octombrie, nu am venit cu autocarul. Poate că sunt prea comod, poate că, vorba unei prietene cu care am schiat acum la Romanian Ski Days, ar trebui să mă uit din când în când şi la CNP-ul din buletin. Rămâne însă căldura deosebită a serii de 1 Decembrie, când în Baum Bar a cântat Compact şi petrecerile frumoase din toate celelalte seri.

Una peste alta, cel puţin la nivelul trăirilor mele nu a mai fost o nebunie totală la Romanian Ski Days. În schimb a fost totul mai cald, mai prietenos şi întreaga perioadă a gravitat în jurul a trei zile de schi cu care am să rămân în minte multă vreme.

Aş fi vrut, totuşi, să particip la Campionatele României de Schi şi Snowboard Amatori. Nu m-am putut însă desprinde de pârtia cea nouă, Black Mamba, o minunăţie neagră. Şi da, anul viitor voi fi din nou prezent la Romanian Ski Days. Şi va fi cu siguranţă altfel decât în toate cele patru ediţii de până acum, din care la trei am fost prezent şi eu.

Andrei Huţanu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *