Sezonului de schi 2015-2016 la Pontedilegno/ Passo Tonale. Până pe seară, tăpșanul arăta ca o pârtie adevărată. La fel au făcut și cu celelalte pârtii din Pontedilegno pentru că din cer nu căzuse, încă, nici un fulg. În final au reușit să le deschidă aproape pe toate, exclusiv cu zăpadă tehnică, din tunuri.
Am avut îndoieli, dar odată ajuns pe ele mi s-au spulberat. Nu am prins urma de ratrack, eram mulți și am ajuns târziu, dar schiul în Pontedilegno m-a încântat: pârtii rapide, abrupte, prin pădure, cu multe părți ascunse și, repet, cu o suptrafață impecabil pregătită, cu zăpadă tare și rapidă.
Tot respectul pentru munca acestor oameni, păcat că nu au avut noroc și de zăpadă naturală. Dar, aici, la Pontedilegno, în pădure, nu s-a simțit prea tare acest lucru. Și chiar dacă mulți și-au anulat rezervările, stațiunea s-a însuflețit brusc sâmbătă, 4 decembrie, ziua deschiderii oficiale a sezonului la Adamello Ski Resort.
În Passo Tonale, lipsa zăpezii are un impact mult mai dramatic. Un spațiu imens în gol alpin, cu acea iarbă maronie specifică toamna în zonele de altitudine, peste care au desenat, pe alocuri, câte o pârtie cu zăpadă tehnică. E nefiresc și nu tocmai plăcut. Poate tocmai de aceea doar două pârtii au fost amenajate. Dar nu e greu să-mi imaginez cât de frumos este aici când e zăpadă: pârtii lungi, însorite și un peisaj de vis pe care poți să-l cuprinzi cu privirea până departe. Pe celălalt versant, însă, e șansa noastră să schiem pe zăpadă naturală: ghețarul Presena, pe care tocmai a fost construită o nouă gondolă.
Am ajuns rapid în vârf, grație noii instalații și, după o privire spre un peisaj ce-ți taie răsuflarea, am început coborârea pe primul ghețar italian pe care am fost până acum. E mic, are, practic, o singură pârtie, dar e frumos pentru că e destul abruptă și rapidă. Mult mai înclinată decât cele de pe Kitzsteinhorn sau Les Deux Alpes, de exemplu ( vorbesc strict despre pârtiile de pe ghețari). Și e suficient de lată pentru a o împărți în mai multe. Astfel că antrenamentele care se desfășurau acolo nu ne-au stricat cu nimic plăcerea schiului.
Chiar sub ghețar se află pârtia cu care cei de la Adamello Ski se mândresc cel mai mult: Paradiso, o neagră cotată în top 10 mondial. Din păcate nu vă pot spune nimic despre ea. De jos arată foarte bine, chiar și fără zăpadă.
Aș vrea să vă povestesc mai multe despre pârtii, dar rămâne pe data viitoare. Deocamdată trebuie să mă limitez la cele doar câteva pe care le-am încercat și la zona în sine: Pontedilegno e frumos, pitoresc, cu case de piatră și un centru pietonal în care găsești câteva terase, magazine și restaurante. E destul de mare și ofertant și există chiar și o piscină publică în cazul în care hotelul pe care l-ați ales nu are o asemenea facilitate.
Passo Tonale, mult mai sus, la peste 1800 de metri, e practic o aglomerare de hoteluri și se apropie foarte mult de conceptul “ski in- ski out” întâlnit la francezi. Oriunde te cazezi, ești la doar câțiva pași de pârtie. De la Pontedilegno la Passo Tonale se ajunge sau cu gondola, în 14 minute, sau cu autobuzul. Oricum, beneficiați și aici de restaurante de calitate, mâncare bună, atmosferă și acel “savoir vivre” specific italienilor. În partea cealaltă, mai jos, mai este o mică localitate interconectată cu restul resortului, atât prin instalațiile de transport pe cablu, cât și prin liniile de autobuz: Temu. Nu am zăbovit prea mult acolo, dar mi s-a părut un loc cochet și mai ieftin decât celelalte două. Adamello Ski Resort mai cuprinde, teoretic, o localitate, Vermiglio, dar nu o recomand. Am mers vreo 20 de minute pe un drum foarte virajat ca să ajungem acolo din Passo Tonale.
Revenind la schi, am avut parte de o zi excelentă, în ciuda faptului că nu a nins deloc înainte.
Și, ceea ce e și mai important, italienii ne-au demonstrat că se pot adapta și că pot oferi condiții bune de schi la Adamello Ski Resort, indiferent de cât de mult ninge. Am avut parte de exemplul extrem, fără pic de zăpadă căzută din cer și acest lucru nu face decât să mă determine să mă întorc acolo. Poate în februarie….
În condiții normale, Adamello Ski Resort propune 100 de kilometri de pârtii, deservite de 28 de instalații de transport pe cablu, la Passo Tonale, Pontedilegno și Temu. Italienii se laudă cu soare din belșug și garantează că pot asigura zăpadă, idiferent de capriciile vremii. Eu îi cred.
Ski&Outdoor Magazine este un proiect independent, care nu aparține niciunui trust și care se finanțează doar prin eforturi proprii, iar spațiile de publicitate sunt limitate.
Dacă îți place proiectul nostru și împărtășești aceleași valori, poți contribui și tu.
Susțin Ski&Outdoor Magazine