Pârtiile Mărișel, schi și peisaje de poveste

Aflat la 60 de kilometri de Cluj-Napoca, în inima munților Apuseni, Mărișel Ski & Bike Resort, a fost inaugurat recent, în anul 2018. Resortul a fost dezvoltat de la zero, neexistând nici o pârtie în prealabil. După deschiderea treptată, astăzi resortul este complet funcțional, fiind deschide toate pârtiile și instalațiile de urcare, de zăpadă artificială, de nocturnă, precum și facilitățile adiacente, de genul restaurante, baruri, parcări, etc.

Într-o zi senină, priveliștea de la cota 1240, din vârful pârtiilor, oferă o panoramă senzațională asupra lacului Beliș și a culmilor Apusenilor ce se pierd din depărtare. Cu o lungime totală de 4,5 kilometri, pârtiile de la Mărișel, au diferite grade de dificultate, de la începători până la avansați, după cum urmează:

1. Pârtia albastră – lungime: 1700 m, pornire de la cota 1240. Pârtia pentru începători are o lățime considerabilă, cu o pantă lină, ideală pentru cei ce tocmai doresc să-și pună schiurile sau snowboardul pentru prima dată în picioare, fără prea multe emoții. După o coborâre ușoară de aproximativ 700 de metri, turistul poate să ia teleschiul pentru o nouă tură, sau poate să-și continue drumul, pe pârtia ce se transformă într-una roșie, de nivel mediu și se îngustează considerabil și o cotește la dreapta pe un drum forestier. 

O dată parcursă această porțiune, pârtia se intersectează cu cealaltă pârtie roșie și continuă pentru încă câteva sute de metri, făcând un viraj amplu la stânga, înainte de a ajunge la terminus, la telescaunul de 4 persoane de la cota 915 m. Panta domoală (până la teleschi) și lungimea considerabilă (în cazul în care nu se optează pentru teleschiul intermediar menționat) este ideală pentru începători și cei cu puține abilități în domeniu, și singurul moment de stres poate fi intersecția cu pârtia roșie, unde cei mai viteji vin cu viteză mai mare la vale.

2. Pârtia roșie – lungime 1500 m, pornire de la cota 1240. Pârtia de nivel mediu debutează cu o pantă ușoară, albastră, de lățime considerabilă, străjuită pe ambele părți de o perdea de brazi. După câteva sute de metri, panta devine mai înclinată, se transformă într-o pârtie roșie și apoi se intersectează cu cealaltă pârtie roșie descrisă mai sus. În zilele cu zăpadă naturală din belșug, coborârea de sus până la intersecție, are o variantă mai “wild”, pe sub telescaun, cu zăpadă neatinsă de ratrac, făcând deliciul iubitorilor de powder. După intersecție, pârtia se continuă pe traseu comun, așa cum am descris deja, cu un viraj amplu la stânga și sosirea la telescaunul de 4 persoane. Cum majoritatea pârtiilor duc la acest telescaun ce colecteaza turiștii de pe cele 3 pârtii principale, se pot forma cozi, dar fără panică prea multă. Telescaunul e debraiabil și suficient de rapid încât cea mai stufoasă și aglomerată coadă nu durează mai mult de 15 minute, în cazuri extreme. 

3. Pârtia neagră – lungime 1300 m, pornire de la cota 1240. Pârtia neagră are prima parte traseu comun cu pârtia roșie, deci începe cu o pantă lină, de începatori. Senzațiile de adrenalină încep după 300 de metri, când se desprinde spre dreapta, continuând pentru aproximativ 700 de metri cu o pantă cinstită, inclinată, neagră. Cu o lățime asemănătoare celei roșii, pârtia este de asemenea străjuita pe ambele părți de o perdea de brazi. Efortul este temperat apoi, la intersecția cu pârtia roșie, care continuă pe traseu comun încă 200 de metri, până la telescaunul de 4 persoane.

Pârtiile sau anumite porțiuni ale acestora au nume tehnice de genul 1a, 1c, 3b, destul de greu de reținut și cu puțină relevanță în comunicarea orală. Nimeni nu zice, “hai să coborâm pe 3a, să continuăm pe 2 și să terminăm pe 3b”, poate doar numai în cazul unei echipe de japonezi bine organizată (ca să folosim o stereotipie etnică). De aceea ar fi fost mai ușor și mai inspirat ca fiecare pârtie să aibă un nume. Pe lângă acest detaliu logistic, alt neajuns ar fi punctele de intersecție unde și panta este mai abruptă, expusă în mod constant frânării pe canturi, presiunea pe stratul de zăpadă fiind mare, scoate la suprafață bolovani sau bucăți de pământ înghețat.

În orice caz, zăpada decentă asigurată de tunurile de zăpadă, priveliștea minunată spre lacul Beliș, lățimea pârtiilor străjuite de brazi și panorama spre culmile Apusenilor, fac pârtiile de la Mărișel Ski&Bike Resort, un loc important, care îți rămâne în suflet. Dacă iarna este darnică, turele off-piste printre brazii înalți sau pitici îngropați de troiene, devin memorabile. 

Un alt plus al acestui resort, este faptul că are instalație de nocturnă ce funcționează în fiecare zi, între 17.00-20.00. Așa că după o zi de lucru cocoșat într-un birou, poți să-ți umpli mașina cu câțiva prieteni și să  dai o fugă la Mărișel, să-ți descătușezi energia și stresul, să-ți umpli sănătos plămânii de ozon, în loc de a te împiedica de primul bar unde “te alini” cu licori bahice.

Fiind practicantă de snowboard, personal, cel mai mult și mai mult, la Mărișel îmi plac variantele prin pădure, când e zapada generoasă și snowboardul alunecă printre brazii încărcați și troienele rotunde. Când nu e așa mult pow, mă întorc cu drag la pârtia neagră ce-mi dă furnicături în talpă și în mușchii picioarelor. Dar în orice caz, panorama spre lacul Beliș, înconjurat de brazi și de vârfurile domoale ale Apusenilor, îmi oferă de fiecare dată o mică mulțumire în suflet, de genul “e bine și frumos și la noi acasă”

Și apropo de “acasă”, trebuie să  menționez sentimentul plăcut de la apres-ski, care spre deosebire de multe alte locuri pe care le-am vizitat, are ceva foarte aparte la Mărișel. Cabănuța de lemn, detaliile drăgălașe din fiecare colț de meniu, de cameră, de zâmbet, fac din “După-ski la Wu” un loc așa confortabil unde poveștile faine din timpul zilei se rostogolesc firesc în atmosfera prietenească. 

Puțin mai futuristic, cortul imens alb, adică “Le Dom” care a răsărit printre brazii de lângă pârtie în ultimii doi ani, oferă muzica tare faină, înlocuind playlisturile obosite ale radiourilor ce vor sa “creeze atmosfera”. 

Cu pârtii decente, zăpadă  artificială și nocturnă, peisaj de basm cu lacul înghețat, pădure generoasă cu variante de off-piste, oameni faini și apres-ski de mers la suflet, o zi la Mărișel e întotdeauna o zi câștigate.

Scris de: Oana Ivan