INTERVIU. Vlad Pop Crișan, înainte de 6633 Artic Ultra: “Până la capăt, împreună!”

sursa: FB / Vlad Pop Crisan

Vlad Pop Crișan se întoarce la linia de start a unuia dintre cele mai grele ultramaratoane din lume: 6633 Artic Ultra. Anul trecut, el a câștigat cursa scurtă de 193 de kilometri, iar acum vrea să parcurgă traseul lung de 618 kilometri. Totul, pentru a ajuta copiii cu afecțiuni oncologice de la MagiCAMP. Cursa va începe în 27 februarie. Alergătorul clujean a povestit, pentru Ski Magazine, cum s-a antrenat și care sunt gândurile care îl încearcă înainte de marea competiție.

Ski Magazine: Cine e de fapt Vlad Pop Crișan?

Vlad Pop Crișan: Sunt un ultramaratonist clujean, clovn, soț și voluntar MagiCAMP. Am început încă din liceu să fac voluntariat îmbrăcat în clovn la Institutul Oncologic din Cluj-Napoca și Pedi 2 Cluj, la Secția de oncopediatrie, să-i fac să zâmbească după chimioterapie și să fac terapie prin artă. Am facut baloane într-un mall din Cluj și oamenii au donat pentru copiii cu cancer și am început să alerg mai întâi în Cluj-Napoca, apoi în România, Europa și pe 27 februarie, la 10.30, voi lua startul la cursa de 620 km la 6633 Arctic Ultra pentru 100 de Burse Educaționale pentru 100 de copii din tabăra MagiCAMP care au învins cancerul și doresc să se întoarcă la scoală. Cred că noi tinerii putem să schimbăm lucrurile în comunitatea noastră, nu trebuie să așteptăm pe cineva din Guvern. Este un proiect care a rămas în inima mea și sunt 100% implicat. Sunt recunoscător că pot să alerg în lume, iar prin perseverență și dăruire vreau să dau tuturor un exemplu de mai bine.

sursa: FB / Vlad Pop Crisan

Ski Magazine: Ai terminat anul trecut cursa scurtă a ultramaratonului 6633 Ultra Artic. Care au fost provocările, dincolo de distanța mare și temperaturile scăzute?

Vlad Pop Crișan: În 2019 am terminat cu succes cursa de 193 de km la 6633 Arctic Ultra și am alergat pentru Bursele Educaționale MagiCAMP și pentru că nu am strâns toată suma de 600.000 lei m-am înscris și la cursa lungă pentru a duce la bun sfârșit proiectul pe care l-am început. 

Cea mai mare provocare au fost halucinațiile. Acestea apar sub diverse forme, neașteptate pe fondul efortului, lipsei de mâncare sau privarea de somn. Am văzut animale sălbatice lângă mine, am văzut copacii care luau formă de oameni, am văzut chipurile oamenilor dragi pe gheată și pe ultima urcare am avut cea mai mare provocare. ”Dacă vrei, poți să renunti, nu mai trebuie să suferi. Poți să te oprești și te duc eu până în sat cu mașina”. Am închis ochii și m-am ancorat în amintiri din tabară. Cea mai puternică amintire a fost într-una din serile din tabără când am primit o lecție de la o fetiță al cărui vis era să devină medic, să ajute alți copii să învingă cancerul. După chimioterapie nu putea să meargă la scoală pentru că familia avea mari dificultăți financiare. Când am deschis ochii, mașina și vocea nu mai erau. Totul a fost doar în mintea mea, să ma testeze dacă îmi doresc cu adevărat să termin cursa. Cred că atunci când un gând rău ne încearcă, când apare frica sau îndoiala, exista puterea în noi de a depăși momentul.

sursa: FB / Vlad Pop Crisan

Ski Magazine: Care crezi că vor fi provocările anul acesta, pentru ultramaratonul de 350 de mile?

Vlad Pop Crișan: Provocările de anul acesta cred ca sunt de trei feluri. Prima este să-mi țin mintea sub control și să fac diferența dintre realitate și halucinații. Atunci când ești singur 9 zile în ”Infernul Alb” poți foarte ușor să te rătăcești, să te lași stăpânit de frici sau să îți degere picioarele. Mi-am făcut o strategie unde să mănânc, unde să dorm, cum să mă hidratez și îmi cunosc foarte bine echipamentul. A doua este să povestesc despre ceea ce simt pentru documentarul EverRestless, primul documentar de lungmetraj realizat de o echipă de România la Cercul Polar. A treia este să fac față frigului, să nu orbesc, să mă îmbrac în funcție de efort și să am grijă de mâini și picioare care sunt cele mai predispuse la degerături. 

Chiar dacă trebuie să mă târăsc până la finish, nu am să renunț. Nu pot să mă întorc acasă, să le spun copiilor că m-a durut puțin piciorul și a trebuit sa renunț. Durerea mea nu se poate compara cu durerea lor de la chimioterapie și radioterapie. Dacă ei nu renunță în lupta împotriva cancerului, nici eu nu voi renunța.

Ski Magazine: A fost o iarnă blândă la noi. Cât de mult și cum ai reușit să te antrenezi? Ce sfaturi poți da celor care vor să alerge în condiții extreme legate de pregătire fizică și echipament? 

Vlad Pop Crișan: Da, a fost o iarnă blândă, cel mai frig a fost -10 grade Celsius și în Nordul Canadei, în ținuturile Yukon au fost -50 de grade Celsius, cele mai scăzute temperaturi din istorie. M-am antrenat 12 luni de zile și mi-am creat condiții prin care să-mi expun corpul la frig. Antrenamentul a cuprins 3 elemente: alergat, crossfit și baie cu gheață. Am crescut nivelul și am intensificat antrenamentele. Șase antrenamente pe săptămână, dimineața am alergat 10 km și seara 10 km sau o ora la crossfit. Duminică, o alergare ușoară prin Pădurea Hoia de 20 km. 

La crossfit am făcut exerciții pentru spate, picioare, brațe deoarece la concurs tragi o sanie de 30-35 kg după tine cu tot echipamentul și corpul tău trebuie să facă față la acest efort, altfel apar dureri de spate și de zona lombară. Ultima pregătire este expunerea la frig prin scufundări în butoi cu apă cu gheață, 3-5 minute, dușuri reci, alergare în pantaloni scurti și antrenamente în zapadă în Munții Retezat, la Balea Lac sau pe Vlădeasa.

Este important ca cine aleargă la Cercul Polar să aibă o motivație puternică și să-și expună treptat corpul la frig și la distanțe tot mai lungi. ”Mind over body” a fost cel mai important lucru pe care l-am învățat. Corpul nostru poate să facă lucruri incredibile, limitele sunt doar în capul nostru.

Ski Magazine: Știm că alergi pentru o cauză nobilă. Cum te motivează?

sursa: FB / Vlad Pop Crisan

Vlad Pop Crișan: În cele 35 de ore și 30 min de la cursa scurtă de 193 km la 6633 Arctic Ultra 2019 am avut gânduri frumoase și întunecate. La start m-am așezat la coada grupului și am pornit încet dorind să-mi fac propriul ritm. Cu o energie incredibilă am mers ca la antrenament, mi-am golit mintea, nu m-am gândit la distanță, la alți alergători și am alergat cu sufletul. Gândul la tabără mi-a adus aminte de Mario, un băiețel care a pornit în parcul de aventura și a avut un impas la o trecere. M-am dus la el să-l ajut, dar nu a mai vrut să continue. I-am propus să se urce în spatele meu și să trecem împreună de porțiunea grea. Se ținea strâns de gâtul meu și pas cu pas Mario mă încuraja pe mine ”Hai că poți Vlad. Mai ai un pic. Încă puțin și am reușit!” Împreună am reușit. Astfel de experiențe îmi dau forță să depășesc cele mai întunecate gânduri.

Ski Magazine: Toată experiența pe care o vei trăi acum va fi documentată. Povestește-ne despre proiectul EverRestless.

Vlad Pop Crișan: EverRestless este primul documentar de lungmetraj realizat de o echipă din Romania la Cercul Polar. Trei tineri cineaști: Sorin Florea – regizor, Adi Bulboacă – fotograf, Tudor Petre – designer sunet, împreună cu Vasile Flutur – scriitor, vor realiza anul acesta o premieră pentru industria filmului românesc: un lungmetraj la Polul Nord, în Nord-Vestul Canadei. Documentarul va prezenta cursa mea cu scopul de a strânge bani pentru 100 de burse educaționale oferite copiilor cu afecțiuni oncologice. Proiectul va fi realizat cu finanțare proprie și bani proveniți din donații și sponsorizări. Puteți susține documentarul aici

sursa: FB / Vlad Pop Crisan

Ski Magazine: Care sunt gândurile care te încearcă acum, înainte de expediție?

Vlad Pop Crișan: Emoțiile în general apar în ultima noapte înainte de start. Gândurile care mă încearcă acum sunt  bucurie pentru ca înainte de Crăciun s-a produs un miracol și am reușit să strângem peste 600.000 lei pentru Bursele Educaționale și gânduri de recunoștință pentru că pot să reprezint copiii MagiCAMP și România la această cursă, că sunt sănătos și pot să alerg.

La 6633 Arctic Ultra am redescoperit că nu poți face nimic singur, că ai nevoie de încrederea și sprijinul celorlalți. Optimismul l-am primit de la copiii din tabără, ei m-au învățat să mă bucur de viață, de familie, de prezent. Pentru că mâine s-ar putea să nu mai fii. Trăiește clipa, nu trăi în trecut, nu visa la viitor, concentrează-ți toate eforturile în prezent. Fii recunoscător că poți alerga, că ai o familie sănătoasă, că ai un serviciu, acestea au fost câteva dintre lecțiile primite de la copii. Ei sunt inspirația mea, forța mea pentru a caștiga. Motivația de a alerga pentru copii este forța care m-a ajutat să nu renunț și să ajung unde sunt acum. Până la capăt, împreună!

sursa: FB / Vlad Pop Crisan

Puteți să fiți alături de Vlad Pop Crișan, din 27 februarie, aici. Cei care vor să îi susțină cauza și să ajute MagiCAMP, pot dona orice suma în contul RO13INGB0000999905454114, text ”Burse Educaționale” (titular Asociația MagiCAMP).

Interviu realizat de Bianca Șomlea

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *