Jocurile Olimpice de Iarnă, la 90 de ani

Puţini sunt cei care ştiu Jocurile Olimpice de Iarnă a fost denumite iniţial „Săptămâna internaţională a sporturilor de iarnă” iar „Jocurile” s-au desfăşurat în condiţii foarte grele.  Popularitatea uriaşă de care s-a bucurat „Săptămâna internaţională a sporturilor de iarnă” i-a determinat chiar şi pe cei mai refractari conducători ai mişcării olimpice de la acea vreme să ţină seama de răspândirea şi dezvoltarea disciplinelor hibernale.

Astfel, la sesiunea Comitetului Internaţional Olimpic de la Praga, din 1925, s-a hotărât ca „Săptămâna internaţională a sporturilor de iarnă” organizată un an mai devreme să fie considerată prima ediţie a JO de Iarnă. Jocurile Olimpice, organizate în Grecia antică, au fost reluate în 1896, la Atena, după aproape 1500 de ani de la primele întreceri. Aceea este considerată prima ediţie a JO moderne.

Aproape trei decenii mai târziu a avut loc şi prima ediţie a JO de Iarnă. Se întâmplă în anul 1924, în celebra staţiune montană Chamonix din Franţa. O istorie de 90 de ani. Până în 1992, Jocurile Olimpice de Iarnă s-au desfăşurat în aceiaşi ani ca şi Jocurile Olimpice de Vară, întrecerile olimpice de iarnă precedându-le pe cele de vară. În 1988, Comitetul Internaţional Olimpic a hotărât ca Jocurile Olimpice de Iarnă să se desfăşoare în anii de mijloc ai ciclului olimpic al JO de Vară. Din acest motiv, ediţia a XVII-a a JO a fost organizată în anul 1994, la Lillehammer.

Din 1994, Jocurile Olimpice de Iarnă au loc tot la patru ani, dar decalate cu doi ani faţă de Jocurile Olimpice de Vară. Jocurile Olimpice de Iarnă se desfăşoară după acelaşi ritual şi au aceeaşi deviză şi simboluri că Jocurile Olimpice de Vară. Românii au urcat doar o singură dată pe podiumul olimpic la Jocurile Olimpice de Iarnă. Ion Panturu şi Nicolae Neagoe au cucerit medalia de bronz la „Bob 2”, la Jocurile Olimpice de la St. Moritz din 1968.  

SURSA: Comitetul Olimpic si Sportiv Roman