În ultimii ani s-a constatat o creștere semnificativă a numărului celor ce vor să învețe alunecarea pe schiuri și indiferent de vârstă, foarte mulți sunt fascinați de ceea ce le poate oferi practicarea schiului. În cele ce urmează doresc să fac referire tocmai la cei care vin pentru prima data la pârtia de schi, cu ambiția de a învăța să schieze iar cel mai important lucru pentru această categorie de (viitori) schiori este cu cine și mai ales unde aleg să înceapă inițierea în schiul alpin.
Am observat foarte des faptul că nu puțini sunt cei cărora, la prima vedere li se pare foarte ușor să îți procuri un echipament de schi, să urci pe o pantă și să îți dai drumul la vale (nesocotind riscurile la care se expun atât pe ei cât și pe cei care se află pe partie). Astfel că foarte puțini dintre ei ajung la sosire teferi, fără căzături sau cascadorii, ori cu schiurile în brațe coborând pe marginea pârtiei. Pe cei care doresc să învețe să schieze corect și fără riscuri, îi sfătuim să apeleze la serviciile unei școli de schi, sub îndrumarea monitorilor de schi, unde lucrurile stau cu totul altfel și unde totul începe de jos (atât la propriu cât și la figurat).
În metodica învățării schiului alpin, terenul de lucru are un rol esențial și nu are doar justificare de ordin fizic, acesta fiind un factor important și în plan psihologic. Alegerea pârtiei pentru inițierea în schiul alpin, se va face ținându-se cont ca această să fie amenajată corespunzător, să nu fie periculoasă și să nu producă frică. Este lesne de înțeles faptul că nu poți da încredere unui începător ducându-l direct pe un plan foarte înclinat! În cadrul primelor ședințe de inițiere se pune accent pe acomodarea cu echipamentul de schi: ușoare deplasări cu sau fără schiuri ; întoarceri; flexii; extensii; căzături de pe loc; ridicări din căzătură etc. Este evident că toate aceste lucruri nu se pot desfășura decât pe un teren relativ plat, care să nu îi pună în dificultate sau să creeze disconfort celor aflați în fază de inițiere.
În momentul în care se trece la primele alunecări pe schiuri se va trece la o pantă ușor înclinată care se termină într-o zonă de plat sau chiar o ușoară contrapantă, care să poată ajuta la oprire, fără a fi nevoie de mișcări suplimentare, având în vedere că în această fază a procesului de instruire se pune accent pe alunecare în echilibru, iar orice mișcare necontrolată poate duce la pierderea acestuia. Odată cu creșterea nivelului de pregătire al cursanților, terenul pe care se vor desfășura lecțiile de schi, va fi ales corespunzător fiecărui procedeu care se exersează, ajungându-se bineînțeles, pe pante cu înclinație și altitudine din ce în ce mai mari.
Astfel, pornind de jos și parcurgând etapele necesare învățării corecte a ceea ce înseamnă schi alpin, se poate ajunge la un nivel, care să permită coborârea pe schiuri a unei părții, în deplină siguranță și evident cu satisfacție. În speranța că sfaturile noastre vă sunt de folos, vă mulțumim și dorim mult succes tuturor celor ce iubesc și practică schiul alpin!
Monitor schi – Matei Sebastian/Școala de Schi Cazacu, Azuga
Ski&Outdoor Magazine este un proiect independent, care nu aparține niciunui trust și care se finanțează doar prin eforturi proprii, iar spațiile de publicitate sunt limitate.
Dacă îți place proiectul nostru și împărtășești aceleași valori, poți contribui și tu.
Susțin Ski&Outdoor Magazine
