Schiurile Reghin. Renașterea.

Am învățat să schiez demult, pe schiuri Pitic, de Reghin. Mi le amintesc perfect: erau galbene și scria pe ele “Pitic” cu roșu. Pe la muchii, vopseaua plasticată sărise pe alocuri, lăsând să se vadă lemnul de sub ea. Talpa era bleu, de plastic și, din câte-mi amintesc, micile schiuri nu aveau canturi. Toată această imagine mi-a revenit în minte anul trecut, la Oslea Hiride, când am văzut, rezemată de perete în restaurant, o pereche de Pitic. Erau moderne, din materiale compozite, erau cu totul altceva, dar erau “Pitic” de Reghin, schiurile copilăriei mele. Așa am aflat că brandul românesc de schiuri Reghin a renăscut. Există din nou schiul de entry-level Combi-R, doar că acum nu mai e un schi de lemn, cu acele canturi ciudate formate din bucăți de tablă prinse cu șuruburi, pe care le pierdeam prin zăpadă după ce schiam pe o suprafață mai dură.

Acum, Combi-R vine în trei variante: pentru juniori, pentru femei și pentru bărbați. Combi-R în vremurile de acum are o structură de tip CAP, talpă de grafit HM, canturi de oțel, miez din lemn și compozit, fibră de sticlă biaxială, înveliș (top-sheet) antizgîrieturi. Producătorii îl prezintă drept “un schi prietenos, ușor de manevrat, potrivit atît pentru schiorii începători cît și pentru schiorii mai avansați dar care vor să schieze de plăcere”.

Nu știu ce să zic de schiorii mai avansați, pentru că pentru ei, din gama Reghin, eu, personal, aș alege schiurile Rubin. Nu apar încă pe site, dar am fost asigurat că sunt niște schiuri făcute special pentru pârtie și că fac cinste generației de Rubin-uri din anii ’70-’80. Am avut și eu o pereche pe vremuri și am schiat mult cu ele.
De fapt, din gama schiurilor românești, aveai doar două opțiuni decente: Rubin și Topaz. Le-am avut pe ambele, dar nu cred că am ținut cont de faptul că Rubin erau mai zvelte și Topaz mai late. Mă dădeam cu entuziasm la Bâlea, în zăpadă mare, cu Rubin, așa cum schiam pe pârtii amenajate, cu Topaz.  Acum, Topaz e gama pentru off-piste a producătorului autohton de schiuri și vine (deocamdată) în două variante.

Din site-ul producătorului aflăm că “Topaz e un model polivalent de off-piste. La construcția lui s-a ținut cont în primul rând de raportul greutate-performanță și în al doilea rînd de ușurința în utilizare. Datorită greutății reduse, Topaz e un schi ideal pentru ture lungi, fără a pierde nimic din plăcerea de a coborî.Schiul răspunde ușor și rapid la comenzi, avînd o plajă largă de utilizare, de la culoare abrupte, la zăpadă afînată și firn de primăvară. E un schi destul de lat și maleabil pentru a pluti elegant prin zăpadă afînată și destul de solid pentru rămîne în control pe zăpadă înghețată.Schiul are un rocker progresiv în față, ideal pentru zăpadă afînată, camber clasic la mijloc, pentru stabilitate pe zăpadă tare și o coadă ușor ridicată, pentru a ușura inițierea virajului fără a lăsa schiul să fugă de sub schior.Vârful acestui schi are o rigiditate medie, coada o rigiditate medie spre tare, iar partea din mijloc (camberul) are o rigiditate ridicată. Topaz are o structură sandwich clasică, cu miez din lemn de Pawlonia, fibră de sticlă, benzi de cauciuc anti-vibrație și sidewall-uri ABS.”

Topazzz este schiul pe care l-am văzut la Oslea Hiride, un schi frumos cu un design curat care aduce un omagiu predecesorului său și, din câte am înțeles de la specialiștii off-piste care s-au dat cu el, este un schi de-a dreptul impresionant din punct de vedere al comportamentului și performanțelor în afara pârtiei. Deschidem din nou site-ul producătorului și citim: “Topazzz e cel mai lat și cel mai lung model din gama Schiuri Reghin. Acoperă o plajă de la backcountry freestyle pînă la big mountain, fiind potrivit și pentru misiuni mai lungi, datorită greutății reduse. Topazzz e un schi polivalent pentru acei schiori care caută un schi lat, jucăuș și agil. Schiul are un rocker clasic în față (25%), ideal pentru zăpadă afînată, camber clasic la mijloc (65%), pentru stabilitate pe zăpadă tare și o coadă progressive rocker (10%), pentru a ușura inițierea virajului fără a lăsa schiul să fugă de sub schior. Vîrful acestui schi are o rigiditate joasă spre medie, coada o rigiditate medie, iar partea din mijloc (camberul) are o rigiditate ridicată. Topazzz are o structură sandwich clasică, cu miez din lemn de Pawlonia, fibră de sticlă, benzi de cauciuc anti-vibrație și sidewall-uri ABS.”

Eu mă întorc acum la schiul de pârtie, unde mă simt eu confortabil. Toată adolescența mi-am dorit o pereche de Național. Erau singurele schiuri românești cu talpa transparentă și inscripționată, cum vedeam pe la marii producători. Și era prezentat drept schiul de “Race” al celor de la Reghin. Știam că se exfoliază, știam că nu e mai bun decât Rubinul, dar mi l-am dorit. Și l-am avut. Maximum o lună, până când toate straturile s-au dezlipit sub legătură și nu am avut altă opțiune decât coșul de gunoi și întoarcerea la Rubin.

Acum, Național reapare ca un schi veritabil de Race, în două versiuni: SL și GS. Frumoase tare! Și bune, după cum se laudă actualii producători.  Ei spun că  „atît modelul Național de GS cît și cel de SL sunt schiuri cu o construcție identică cu cea a schiurilor de Cupă Mondială, dar cu geometrii mai prietenoase, pentru schiorii avansați și experți care vor să experimenteze senzații asemănătoare cu cele ale schiorilor de Cupă Mondială. Sînt schiuri cărora le place viteza, nu iartă greșelile, dar oferă un control desăvîrșit celor care știu să le stăpînească. Schiurile sînt echipate cu legături Tyrolia PRD. Structură: miez din lemn de fag și plop, fibră de sticlă biaxială, două plăci de titanal, topsheet structurat, talpă grafit UHM.”
O să vă spunem părerea noastră despre noile schiuri Național (pe care tocmai le testăm în aceste zile). Până atunci vreau să vă spun că schiurile Reghin, așa cum sunt ele construite astăzi într-o fabrică dintr-o țară cu tradiție, nu sunt destinate nostalgilor, ca mine. Sau, mă rog, nu doar lor. Sunt schiuri moderne, făcute bine, care răspund exigențelor tuturor. Așa că ar trebui să le luăm în considerare când ne cumpărăm o noua pereche. Fie și prin prisma sentimentului național.

Scris de: Andrei Huțanu