Ania Caill în Cupa Europei

Reprezentanta României, Ania Caill, a avut un sezon de excepție în Cupa Europei la Schi Alpin, clasându-se, la final, pe locul 9 în clasamentul general al competiției, la Coborâre. După un început mai ezitant, Ania și-a intrat în cele din urmă în ritm și, la începutul lunii februarie, a terminat pe locul 2 în Cupa Europei care s-a desfăşurat la Pila Vale d’Aosta, stabilind, astfel cel mai bun rezultat la schi alpin al României din ultimii 30 de ani și a mai obținut apoi un loc  7 la cursa de coborâre de la Crans Montana din Elveţia. Schioarea Coronei este pregătită de Ioan Valeriu Achiriloaie, fost coborâtor la rândul său, care,  după ce şi-a încheiat cariera de sportiv, se ocupă de antrenamentele Aniei Caill și a scris pentru Ski Magazine jurnalul competițiilor din acest sezon.

Circuitul feminin de Cupa Europei. Trebuie să recunosc, ceva necunoscut pentru mine. La prima etapă am ajuns la ședinta tehnică. A fost pentru prima oară după foarte mult timp când am intrat într-o încăpere și nu cunoșteam pe nimeni. Amuzant, într-un fel.

Sankt Moritz

Să fiu sincer, am ajuns în țara cantoanelor fără mari speranțe. Ania schia bine doar pe finalul antrenamentelor. Așa se întâmplă câteodată cu sportivi experimentați care tind să gândească prea mult. Nu mă înțelegeți greșit, e bine să gândești. Dar o vorbă din bătrâni spune că ce e prea mult strică. Schiul alpin cu siguranță nu este excepția acestei reguli. Sometimes you have to just do it.

Am avut un presezon bun înainte de St. Moritz. Block-ul de viteză din Canada a fost ideal. Pârtia era exact cum nu-i place sportivei noastre: vălurită și cu vizibilitate redusă. Iar tocmai acest lucru a făcut acel cantonament ideal. Știam (și vedeam) că Ania schiază bine, însă mă gândeam că s-ar putea să mai dureze puțin până când va arăta asta și în curse, nu doar la antrenamente. St. Moritz nu a fost o cursă reușită, iar asta s-a văzut și pe evoluție, iar apoi și pe rezultat.

Sankt Anton

Era mijlocul lui ianuarie. După niște curse în care progresul era vizibil de la start la start, eram încrezător. Dar coborârea era atipică, semăna mai mult cu Super-G decât cu o Coborâre. La schi alpin, îndeosebi la probele de viteză, și mai ales la fete, starea sportivului contează foarte mult. Pot fi foarte mulți factori care îți influențează starea. În plus, o pârtie care nu îți priește poate constitui o diferență imensă. Două locuri 35 însemnau că nu ne îndeplineam obiectivul nici de această dată, care era pentru început Top 30. Asta e, no harm, no foul. În schimb, ce mi-a plăcut acolo este că, deși am văzut niște evoluții care lăsau complet de dorit față de ce știam eu că poate facă românca Ania Caill, eram totuși relativ aproape de obiectiv. Oare cum va fi când vom ajunge pe o pârtie care ne place ? Urma să aflăm.

Pila

Înainte de Cupa Europei la Pila am luat startul la niște concursuri puțin mai slab cotate decât acesta, dar totuși de valoare importantă. (Fac o paranteză aici și spun că un domn despre care aveam impresia că avea puțin habar ce înseamnă schiul alpin a făcut un mic raport într-o, să îi spunem, adunare, în care a explicat că aceste rezultate sunt extrem de slabe. Să îi fie rușine. Complet incompetent). În sfârșit, o pârtie care ne place. Oare ce o să iasă? Vă spun sincer că nu visam să se întâmple ceea ce s-a întâmplat: locul 2 la Cupa Europei! Waw! Absolut senzațional pentru România! Și nu folosesc aiurea termenul ”senzațional”. Știți ce a fost cel mai frumos pentru mine? Că nu a fost vorba de noroc. Ania nu a schiat peste propria capacitate, nu a avut condiții deosebite față de restul concurentelor. Pur și simplu a schiat. Bang Bang Bang, GET IN !!!

Crans Montana

Ok, până aici ne-a fost. Ania a mai schiat acolo și nu i-a plăcut. Să fiu sincer, motivul pentru care degetul meu arătător de la mâna dreaptă e semnificativ mai gros decât cel de la mâna stângă este exact Crans Montana (da, am căzut și pe acolo)! Îmi doream din suflet să mai facem un rezultat frumos acolo, să demonstrăm tuturor că Ania Caill este o sportivă valoroasă. Zis și făcut. Un loc 7 și locul 9 overall la Coborâre la Cupa Europei înseamnă ceva imens. Iar dacă nu mă credeți, vă invit să vă uitați pe clasament. Nu veți mai găsi pe listă nicio altă sportivă dintr-o țară atat de mică (în schiul alpin). Cred că asta spune extrem de multe.

Concluzia mea

România are prin Ania Caill o sportivă de adevărată valoare pentru schiul alpin mondial. O schioare cu un potențial real să fie live pe Eurosport weekend de weekend pe timpul iernii. Posibilitățile sunt imense cât timp va avea niște condiții de pregătire decente. Da, decente! Ah, și ar fi frumos să nu mai aibă nici piedici de tip stalinist. Asta ar fi și mai bine.

Cine spune că este om de schi și nu este de acord cu afirmațiile mele o face pentru unul din următoarele două motive (nu văd care ar fi al treilea):

1. Are ceva personal cu personajele x sau y care fac parte din această poveste și simt nevoia să atace (fără argumente) rezultatele sportivei Ania Caill. Știți vorba aia, să moară și capra vecinului.
2. Îmi este teamă să spun că este grav bolnav, metaforic vorbind, desigur.

Descoperă mai multe materiale interesante în revistele Ski Magazine și Outdoor Magazine. Le găsești aici.

Text / Foto: Ioan Valeriu Achiriloaie