Un munte de istorii – Cucerirea primului optmiar

Călătoria prin marile istorii legate de munte, revine astăzi cu unul dintre momentele cele mai importante din istoria alpinismului. Nu aveam cum să trec nepăsător peste aniversarea a 70 de ani, pe data de 3  iunie,  a  primei ascensiuni a unui „optmiar” din istoria alpinismului. Eroii acestei performanțe remarcabile: Maurice Herzog, om politic (este importantă menționarea, o să vedeți), promotor al sporturilor olimpice și alpinist amator și Louis Lachenal, un cunoscut alpinist francez din acele vremuri. 

Chiar dacă acum, la 70 de ani, întreaga suflare a alpinismului mondial a celebrat acest eveniment, povestea acestei performanțe este mai plină de controverse, intrigi și eroi discutabili decât romanele unui alt francez celebru, scriitorul  Michel  Zevago.

Să o luăm pe rând. Pentru cei care nu știu, Annapurna este situat în Nepal în centrul masivelor himalayene, între două vârfuri mitice Manaslu și Dhaulagiri și are 8.091 m. În 1950, Franța își revenea după un război devastator care a lăsat urme adânci în societatea franceză și nu detaliez acum, aici,  multe povești de care francezii și azi își doresc să uite.

Rănile erau profunde și societatea avea nevoie, pentru a reveni la normal, de foarte multe lucruri printre care și de… eroi. Cine-i cunoaște pe francezi știe că sunt extremi de competitivi și doresc să fie cei mai buni în toate și orice ocazie era folosită pentru a construi mituri. În cazul lui Maurice Herzog, problema este că el și-a construit propriul mit, fapt ce a dus la prea multe controverse legate de personalitatea și comportamentului lui, controverse care au venit chiar de la membrii propriei familii, să nu mai zic de tovarășii  lui de aventură.

Maurice Herzog

Totul a început într-o dimineață rece de 30 martie 1950 când un avion decolează de pe aeroportul Le Bourget de lângă Paris cu 8 alpiniști și 4 tone de material în direcția New Dehli , după care Katmandou . Diplomații francezi reușesc să obțină, în 1949 ceva aparent imposibil pentru acei ani. Maharajahul Nepalului  oferă personal,  pentru prima oară în istorie, accesul unor alpiniști occidentali. Francezilor le-au fost propuse trei opțiuni: Dhaulagiri, Annapurna sau Gaurisankar. A fost acceptată, într-o primă fază, prima opțiune.

Pregătirile au durat aproape doi ani, sub coordonarea Clubului Alpin Francez și echipa era formată din 9 oameni: Maurice Herzog (31 de ani),  șeful expediției și, atenție, singurul “amator” din echipă (profesionist în politică se pare), Louis Lachenal (28 ani), Gaston Rébuffat (28 ani) și  Lionel Terray (28 ani), ghizi montani profesioniști, Marcel Ichac (43 ani) cineast (a făcut parte din expediția franceză în Himalaya din 1936) plus încă un inginer în aeronautică, un fizician, un medic și un diplomat al ambasadei Franței în India care ținea legătura cu autoritățile locale și coordona logistică expediției. 

Lionel Terray / © Marcel Ichac L.- de Boissieu Ichac

Au ajuns la tabăra de bază pentru Dhaulagiri la Tukucha – 2.600 m altitudine.  24 de zile s-au chinuit să cucerească vârful, dar lipsa cunoștințelor din teren și ghinionul vremii neprielnice a făcut că toate tentativele să eșueze. Atunci planul s-a schimbat și, pentru că trei din membri expediției erau oarecum familiarizați cu Annapura (făcuseră niște ture de recunoaștere în luna aprilie), au decis să atace noul vârf. Acesta se întâmplă pe 14 mai și problema era că aveau la dispoziție doar 23 de zile să urce și să revină de pe vârf, înaintea musonului care ar fi blocat totul. Aaa, coincidență sau nu, Annapurna înseamnă “zeița musonului”. 

La 17 mai, echipa își instalează tabăra de bază, la baza ghețarului. Nu vă mai încarc memoria cu lista taberelor de baza dar va pot spune că pe 2 iunie  fost instalată tabăra nr. 5, la 7.400 de metri altitudine.

Maurice Herzog

Acasă la Paris, veștile despre echipă erau urmărite precum parcursul naționalei de fotbal conduse de Zidane  în 1998. Să aveți o idee de dimensiunea interesului pentru francezi dar și pentru întreaga lume, Paris Match o instituție mondială a presei informa în amănunt despre evoluția expediției. Pe 3 iunie 1950 zei sau zeiță le-au zâmbit francezilor cu un cer degajat de nori, cu soare și vreme bună. La ora 6 dimineață perechea Herzog – Lanchenal pleacă spre vârf. La ora 2 PM, primul optimiar a fost cucerit (știu, știu, un vârf nu se cucerește; bine, a fost… atins ) Dar este cunoscut în astfel de situații,  nu ascensiunea e grea ci coborârea  de pe vârf.

Aventura coborârii a fost efectiv oribilă pentru ai noștrii eroi. Picioare, urechi și mâini degerate, nopți de groază în viscol și frig. Greu au ajuns la tabăra 2, dar de acolo au mai urmat drumul către “civilizație” în condiții de calvar, bașca și faptul că lui Herzog și Lanchenal le-au fost amputate degetele de la mână în condiții mai grele decât pe front. Dar abilul politician care era Herzog, deși era “praf”, nu a vrut să plece fără să-și ia la revedere de la marele Maharaj și înainte de a se urcă în avion a trecut să-i ducă un cadou de mulțumire acestuia.

Franța avea un erou, și istoria mare a omenirii a fost completată cu o pagină din istoria alpinismului. Paris Match publică o coperta cu performanță alpiniștilor. Legiunea de onoare vine de la sine încă din spitalul unde eroii noștrii erau îngrijiți. Toate echipa a fost primită de președintele Vincent Auriol le 2 noiembrie 1950.

Amănunt important și incredibil: Maurice Herzog a avut nevoie de 2 ani de spitalizare până să-și revină. Dar când a revenit era deja un erou și a făcut o importantă carieră politică, ministru al sportului sub De Gaulle, primar al Chamonixului.

Cartea expediției Annapurna, primul optmiar cucerit, a fost vândută în peste 15 milioane de exemplare și este în continuare una din cărțile de căpătâi din literatură montană. 

Louis Lachenal a suferit în 5 ani peste 16 operații, amputarea degetelor de la picioare și, din păcate, când a revenit la ascensiune în 1955, moare într-un tragic accident, cu regretul că partenerul sau de pe vârful Annapura a “furat” întreagă glorie a unei performanțe de echipa fără îndoială. 

Pentru că se știe gloria este greu de împărțit și povestea eroului națiunii franceze Maurice Herzog,  devine mai complicată decât intriga unui serial de pe Netflix,  cu întorsături și detalii care sunt incredibile și care și în ziua de azi fac obiectul unor polemicii aprinse. Inclusiv aceea că de fapt cei doi nu au ajuns pe vârf (vă pare cunoscută povestea?). Dar acum am dorit să vă povestesc doar despre expediție așa cum este cunoscută , acceptată și celebrată.

Va mai dau un indiciu despre următoarea “istorie” legată de controversele care îl implică pe “miticul” Herzog. Acest război al polemicilor este de fapt unul franco – francez (va spune ceva povestea aceasta?). Dar când propriul copil te atacă, povestea devine și mai tenebroasă. Despre toate acestea într-o altă poveste. Acum să credem și să onorăm 70 de ani de la ascensiunea pe primul optmiar.

Scris de: Dan Burlac

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *