Șeful Salvamont România: Suntem prietenii voștri de pe cărările munților

Cu peste 30 de ani dedicați salvării montane, Sabin Cornoiu, șeful Salvamont România și președintele Asociației Naționale a Salvatorilor Montani din România, este veteran în acest domeniu. A reușit, alături de colegii lui, să creeze de la zero unul dintre cele mai moderne sisteme dedicate salvării montane din lume. Invitat în cea de-a doua emisiune OUTDOOR live, el a povestit, alături de colegul său Vasile Cipcigan, despre începuturile Salvamont și realizările din ultimii ani.

Sabin Cornoiu: M-am apucat de salvare montană în 1985. Sunt unul dintre veteranii Salvamontului românesc. Sunt omul de legătură între cei care au făcut Salvamontul în anii ’70-’80 și care încă mai sunt în viață sau chiar în activitate și generațiile de tineri salvatori montani cu care am încercat să schimbăm total metodele de salvare, echipamentele și am reușit să aliniem România între țările cu activitate de salvare bine dezvoltată, recunoscută international și pot să spun cu mândrie că suntem membrii în cele două mari comitete internaționale de salvare montană CISA-IKAR (Comitetul Internațional de Salvare Alpină) care abordează salvarea în munte și FIPS (Federația Internațională de Salvare Alpină) care abordează salvarea pe pârtiile de schi. Suntem membri cu drepturi depline, membri de gradul A. Din 1904 avem primele structuri de salvare montană înființate în România și de 51 de ani purtăm cu mândrie numele de Salvamont.

imagini arhivă Salvamont România

Vasile Cipcigan: Nu o să te întreb cum era Salvamontul în 1904, dar în 1985 cum era?

Sabin Cornoiu: Era o activitate deosebită, eram foarte apreciați pentru că echipele erau ale consiliilor populare, consiliile erau ale Partidului Comunist și orice activitate de acest gen era foarte bine privită. Eram scoși din producție, eram ajutați să mergem la acțiunile de salvare. Se făceau eforturi colective. Era o activitate frumoasă de pionierat. În schimb, nu aveam echipamente, le confecționam noi. Prindeam câte o fotografie sau câte un desen de astfel de echipamente aduse din străinătate și încercam și noi să le improvizăm. Tărgile reușisem să le facem în țară, corzile le aduceam din alte țări până a apărut acea fabrică la Oradea. Vânătorii de munte ne dădeau pitoane. Nici atâtea cazuri nu erau ca în ziua de astăzi. Nu era nicio problemă. Un accident pe munte se anunța într-o zi sau două, ajungeam într-o jumătate de zi. Totul s-a schimbat acum. În primul minut de la producerea accidentului știm și ne uităm la ceas să vedem în câte minute plecăm și ajungem la caz. Atunci nu se punea problema de luptă cu minutele. Mergeam pe jos, cu zeci de kilograme de echipament în spate.

Sabin Cornoiu, seful Salvamont Cluj

Vasile Cipcigan: Cred că era interesant să mergi pe munte cu echipament cusut cu mașina de cusut a bunicii.

Sabin Cornoiu: Nu știu dacă chiar la mașina de cusut a bunicii pentru că la un moment dat cusăturile trebuiau să fie atât de tari încât le făceam noi cu acul și cu ața. O ață mai groasă, care nu trecea prin chingile alea. Vreau să vă spun că acea chingă prin care se făceau centurile la mașină erau un fel de marfă de contrabandă. Nu știu cine o procura, dar când mergeam la concursurile noastre se vindea la metru și abia așteptam să găsim pe cineva care să facă această mică bișniță din care noi să ne facem hamurile. Atunci intram într-un traseu cu 20-25 de bucle la noi și, toate, aveau peste 25 de kilograme. Nu exista să intri într-un traseu și să n-ai la tine un ciocan, ciocan care avea și el un kilogram, scărițe, pene. Acum totul s-a schimbat, echipamentele sunt mult mai ușoare.

Vasile Cipcigan: Din 2016 conduci Asociația Națională a Salvatorilor din România. Povestește-ne puțin despre ANSMR.

Sabin Cornoiu: Înainte de Revoluție eram afiliați Ministerului Sporturilor pentru că Salvamontul îmbină puțin sportul cu acordarea primului-ajutor medical. Și pentru că proveneam din schiori, alpiniști și speologi și practicanți ai sporturilor montane, am găsit această variantă de a fi afiliați unei federații sportive pentru că primeam niște drepturi precum alocație de hrană, cazare, echivalente celor ale sportivilor de performanță. Ulterior am rămas ai nimănui și atunci prin 1992 am luat hotărârea de a ne constitui într-o asociație profesională. De atunci am făcut parte din structurile de conducere. Atunci am pus bazele Salvamontului modern și atunci făceam actele legislative. Vreau să vă spun că ultima hotărâre de guvern pe care o avem în vigoare de 14 ani este considerat unul dintre cele mai bune acte normative care reglementează activitatea de salvare montană din Europa. Este luată exemplu de foarte multe țări.

De 3-4 ani am inițiat aceste acte legislative necesare reglementării meseriei de salvator montan. Am făcut standardul profesional, am introdus-o în nomenclator și suntem prima țară din Europa care au reușit să introducem acest standard ocupațional pentru activitatea de salvare montană.

Toate acestea s-au făcut în cadrul asociației. De vreo 15-20 de ani a devenit atât de importantă încât am fost declarați asociație de utilitate publică. Am primti dreptul de a face formarea profesională în această profesie. Autorizăm centre de formare.

Vasile Cipcigan: Ce ne poți spune despre relația cu DSU și Dispeceratul Salvamont?

Sabin Cornoiu: Dispeceratul Salvamont  a fost făcut într-o vreme în care nu exista nici 112. Existau toate acele numere scurte pentru toate instituțiile statului, încă nu erau reunite. Nu i-am dat număr scurt din cauza reglementărilor în vigoare atunci. Cu ajutorul unui operator de telefonie mobilă, am găsit această variantă cu 0 Salvamont, acel 0 urmat de cifrele corespunzătoare literelor din cuvântul Salvamont. S-a dovedit foarte util pentru cei care vroiau să obțină informații despre o anumită zonă montană și la care să anunțe accidente. Am dezvoltat și aplicația Salvamont prin care putem să vedem poziția celui care are probleme pe munte, deci noi am rezolvat această problemă de vreo 10 ani. Acum 6 ani am prezentat aplicația la un congres din America și ni s-a confirmat că e o aplicație bună. Era prima astfel de aplicație făcută de o echipă de salvare în lume, funcțională. A fost o premieră pentru noi.

În ceea ce privește Departamentul pentru Salvarea de Urgență (DSU), acesta reunește toate structurile implicate în salvarea de vieți omenești. Și aici vorbim de pompieri, de Ambulanță-SMURD, elicoptere și Salvamont, acestea sunt cele 4 structuri mari. De câțiva ani s-a implementat salvarea aer și e foarte bine pentru că foarte multe accidente grave le predăm la elicopter și mărim șansa de supraviețuire a victimei. De anul viitor sau poate chiar din acest an vor mai fi achiziționate 4 elicoptere pentru zona montană. Ele vor acoperi cu cele existente foarte bine întreaga zonă montană a țării, vor fi folosite cu prioritate pentru salvarea montană. În cadrul DSU există o comisie de salvare montană care cuprinde toate instituțiile care au atribuții în salvarea montană.

Noi am stabilit prin legislație culorile echipamentului salvatorului montan. Nu avem o structură centralizată cu buget. Și atunci fiecare echipă își gestionează cel mai bine acest aspect.

Vasile Cipcigan: Sunt foarte mulți tineri care doresc să devină salvatori montani. Care sunt pașii?

Sabin Cornoiu: Noi avem toate informațiile prezentate pe site www.salvamontromania.ro . Foarte multă lume ne scrie. Salvator montan devii dacă ai fost un iubitor al muntelui și un bun practicant al sporturilor montane, al schiului, al alpinismului, iar toate acestea vrei să le pui în slujba salvării montane. Timp de 2 ani mergi cu o echipă de salvare montană ca și aspirant la titlul de membru. În clipa când ajungi un anumit nivel, ești trimis la etapele naționale de evaluare și de formare profesională. Aici sunt 4 etape, 2 de iarnă și 2 de vară, structurate pe nivelul de începători și avansați. Fiecare absolvire a unei etape îți dă dreptul să intri în altă etapă. După absolvirea lor, dai un examen de atestare în baza căruia primești atestatul de salvator montan, ești recunoscut și ai dreptul să faci această profesie. Reatestarea se dă odată la 3 ani. În țară avem peste 14 centre județene de formare profesională acreditate. Salvatorul face un elan deosebit din punct de vedere fizic pentru a soluționa o acțiune de salvare, iar apoi este încărcătura psihică. Vorbim de cazuri cu oameni care cad de pe stânci, care poate cad metri sau zeci de metri. Doar mai simți o bătaie de inimă și atunci încerci să faci ceva să salvezi viața acelui om.

Vasile Cipcigan: O întrebare primită de la urmăritori: salvamontul nu percepe taxe de salvare și de ce legislația nu este făcută în așa fel în care să existe firme de salvare montană care să opereze contra-cost?

Sabin Cornoiu: Fiecare țară și-a făcut propriul sistem de sănătate. Dacă România merge de ani buni pe ideea că urgența medicală este gratuită, atunci un caz de salvare montană este și va rămâne gratuit. Pe plan mondial, la congresele de care vă spuneam suntem apreciați pentru asta. Ei ne dau exemple foarte dure de la ei în care ajungi la cel accidentat și îl întrebi dacă are asigurare. Dacă nu are îl pui să semneze un proces verbal în care spune că va plăti costurile. În asta trebuie să stea salvarea montană?! Într-o birocrație la fața locului. Noi mergem și salvăm. Nu întrebăm nimic.

Drumeții trebuie să înțeleagă că suntem prietenii lor de pe cărările munților, suntem alături de ei, nu o să le dăm vreodată o amendă sau să îi întrebăm dacă au greșit.

Vasile Cipcigan: De câțiva ani, cam în toate departamentele din țară s-au format departamente de salvare din subteran de salva-speo și de scafandrii. Ce poți să spui despre această diversificare a activității?

Sabin Cornoiu: La un moment dat a apărut o lege a salvărilor speologice. Era și normal să apară un act normativ. Se folosesc alte echipamente, este altă pregătire. Și peștera și muntele în sine este un mediu ostil, dar salvarea e diferită. În acest moment cred că sunt vreo 10 județe din România cu salvare speologică. la fel ca un spital, la fel se acreditează și serviciile Salvamont.

Cu bucurie vă spun că sunt deja multe centre în care folosim dronele de salvare. Mai mult decât atât, am făcut primele teste și noi la Gorj și la Mureș pentru transportul echipamentelor. Am început cu transportul defibrilatoarelor și am reușit. Avem drone performante.

Urmărește integral a doua emisiune OUTDOOR live cu Sabin Cornoiu, aici.

Interviu realizat de Vasile Cipcigan

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *