Cele mai ușoare schiuri sunt cele pentru competițiile de schi alpin, unde, practic, se aleargă pe schiuri iar performanțele la coborâre nu sunt foarte importante. Aceste schiuri au dimensiuni clasice, lungimi de 160, 170 de centimetri și greutăți, la modelele de top, de 800 de grame bucata.
E evident că greutatea e invers proporțională cu performanțele tehnice la coborâre și cu durabilitatea schiului. Ca să ușurezi schiul trebuie să renunți la materialele care îl fac rigid și care absorb vibrațiile, să subțiezi talpa și canturile… Dimensiunile trebuie și ele adaptate. La coborâre pe zăpada proaspătă schiul trebuie să fie cât mai lat.
Iar dacă vrei să iei viteză, va conta și lungimea. Există deci următoarele variante: schiuri ușoare, înguste și scurte pentru competiție și pentru ascensiuni montane tehnice, apoi schiuri intermediare pentru diferite stiluri de coborâre și pentru feluri deosebite de zăpadă, iar la final schiurile de freeride, unde se schiază în forță, în zone abrupte și periculoase și unde greutatea nu mai contează deoarece, de obicei, ești dus acolo cu elicopterul. Senzația de plutire e dată de un schi cât mai lung și cât mai lat.
La alegerea schiului e important să știi ce anume vrei să faci și la ce nivel te situezi. Iar producătorii de echipament vor avea grijă să te bombardeze cu toate variantele posibile. Deoarece tot mai multă lume dorește să schieze în afara pârtiei, tehnologia s-a impus și aici. Au apărut materiale noi care asigură performanțe și durabilitate la greutăți din ce în ce mai mici.
Cu toate acestea, lemnul e folosit încă pe scară largă. Raporturile dintre elasticitate, rezistență și greutate pe care lemnul le oferă sunt greu de egalat de către materialele moderne. Toți marii producători fac schiuri off-piste atât pentru performanță, cât și pentru agrement.
Paleta e atât de largă încât alegerea devine dificilă. Țineți cont că schiurile de top sunt pentru performanță, au prețuri pe măsură, iar durabilitatea nu este punctul lor forte. Variantele medii, cu greutăți de 1,1-1,3 kilograme bucata și cu dimensiuni medii de 120-90-105, sunt acoperitoare pentru cineva interesat atât de ascensiuni, cât și de performanțe la coborâre. Și mai luați în calcul ceva: schiurile de tură sunt expuse unui risc mult mai mare decât cele de pârtie, niciodată nu știi ce se află sub zăpadă. În plus, sunt și mai fragile. Nu evitați varianta second-hand. La ora asta există o piață destul de bună chiar și în România.
Ceruirea schiurilor off – piste se face la fel ca în cazul celor de pârtie: culori reci ale cerii când e foarte frig, trecând spre culori mai calde, după cum e zăpada și temperatura de afară. E important de știut că ceara nu afectează aderența pieilor de focă, nu se ia pe acestea și nici nu le distruge adezivul. În ceea ce privește canturile, ținând cont de utilitatea acestor schiuri, pretențiile nu sunt la fel de mari ca în cazul pârtiei.
Totuși, fiți prevăzători: schiul pe placa de zăpadă înghețată poate fi periculos fără canturi ascuțite. În general, schiurile de tură au o durabilitate mai scăzută. Pe lângă faptul că e mai subțire și nu poate fi reparată de multe ori, talpa acestora se strică mai repede. Toate acestea vă pot contraria, dar vestea bună e că nu mai dați bani pe cablu și faceți mai multă mișcare în aer liber.
În final, gândiți-vă că echipamentul nu e un scop în sine, ci un mijloc. O modalitate prin care explorați natura sălbatică și faceți mișcare în aer liber. Nu vă lăsați prinși în jocul pieței, al nenumăratelor dezbateri de pe net despre cutare sau cutare calități și performanțe. Sunt utile și acestea, dar mult mai important e să ieșiți, să folosiți efectiv echipamentul pe care îl aveți.
Ski&Outdoor Magazine este un proiect independent, care nu aparține niciunui trust și care se finanțează doar prin eforturi proprii, iar spațiile de publicitate sunt limitate.
Dacă îți place proiectul nostru și împărtășești aceleași valori, poți contribui și tu.
Susțin Ski&Outdoor Magazine
